Unii copii se luptă cu dizabilitățile non-verbale sau sindromul Asperger, care interferează cu capacitatea lor de a citi indicile sociale și a înțelege cum să intre sau să iasă dintr-un joc sau să răspundă la întrebări la un nivel adecvat, alți copii se luptă cu anxietatea extremă, în timp ce unii au dificultate în a stabili legături emoționale cu alți oameni. Vestea bună este că majoritatea acestor condiții beneficiază de medii structurate de susținere care ajută la dezvoltarea aptitudinilor sociale, strategiilor de a face față anxietății, impulsurilor și abilitații de a citi și relaționă cu alți oameni la nivel emoțional. Natura specifică a aptitudinilor sociale și a strategiilor terapeutice totuși poate varia în funcție de nevoile copilului. Când căutați ajutor profesional în acest domeniu găsiți pe cineva care are experiență.
- criticarea sau pedepsirea copilului în public - dacă copiii sunt constant obiectul ridiculizării, pot simți nevoia de a evita unele situații sociale și contactul cu oamenii
- pierderea respectului de sine - dacă copiii nu se simt bine fiind ei înșiși, pot înțelege că și alții cred același lucru despre ei
- părinții foarte protectivi - dacă un copil nu câștigă un grad de independență, îi poate lipsi curajul necesar de a lua decizii de unul singur
- ereditatea - timiditatea este mostentita în familie, existind dezbateri încă dacă cauza este genetică sau învățată
- comportament învățat - deoarece copiii învață prin exemplu, părinții care sunt timizi au copii timizi
- absența unei îngrijiri părintești - unii părinți pot crede că dacă lasă copilul să facă lucruri de capul lui, îl ajuta să fie independent; însă copilul poate crede că nu este demn de atenția părinților, alții nu sunt interesați de el.
Copiii sunt timizi în diferite moduri, din diferite motive. Înțelegerea naturii timidității copilului vă va ajuta să dezvoltați un program țintit spre nevoile speciale ale acestuia. Este copilul timid în grupuri sociale? La petreceri? Când intâlnește persoane noi? În stuații noi? Sau este timid cam oriunde? Are copilul probleme de a mânca în public? Să se joace cu alți copii? Să dea telefoane? Sau copilul este timid doar când trebuie să prezinte ceva în fata clasei? Cunoscând natura timidității copilului vă va ajuta să identificați aptitudinile specifice de care acesta are nevoie pentru a se simți mai liber în situațiile sociale.
Copii învață uitându-se la oamenii din jur, părinții.
Ce să faceți în calitate de părinți pentru a vă ajuta copilul:
- mergeți primul în situațiile sociale, fiți prima persoana care spune "Salut", primul care se introduce sau care începe o conversație
- faceți o listă a lucrurilor pe care vreți să le facă cu ușurință copilul dumneavoastră (să vorbească cu alți copii, să ceară ajutor de la persoanele necunoscute, să vorbească la telefon) și făceți-vă un scop din a face dumneavoastră aceste lucruri în fața copilului
- fiți prietenoși, zâmbiti mereu, salutați oamenii pe care îi cunoașteți când îi intâlniți pe parcursul zilei
- faceți complimente altor persoane mai des, observați ceea ce vă place la oameni (prieteni, familie și străini), spuneți unui străin că vă place un articol vestimentar sau unui prieten cât de bună a fost cina pregătită
- ajutați alti oameni când vedeți că au nevoie, ajutați o batrânică să treacă strada, o doamnă să ducă o sacoșă, deschideți ușile oamenilor din curtoazie, ridicați lucruri pe care alții le-au scapăt
- ajutați-vă copilul să învețe prin comentarii pozitive despre cum v-ați simțit când ați făcut aceste lucruri, lucruri precum: "Am crezut că va fi mai greu de atât." "Nu a fost distractiv, dar sunt bucuros că am făcut-o. Măcar acum nu trebuie să mă îngrijorez pentru asta" sau "Nu a mers atât de bine cum credeam, dar măcar știu ce să fac data viitoare".
- mergeți la cursuri pentru aptitudini sociale și lăsați copilul să știe acest lucruri, aduceți acasă lucrurile învățate și împărtășiți-le cu familia și prietenii, practicați apoi salutul cu mâna, conversația și modurile de introducere cu copilul, arătați copilului că a învăța noi aptitudini printr-un curs este un lucru bun.
- traversați strada pentru a evita oamenii pe care nu doriți să îi vedeți
- faceți să-i fie jena copilului în public
- criticați copilul în public
- dați vina pe dumneavoastră când ați încercat lucruri care nu au ieșit apoi cum ați vrut
- dați vina pe copil când a făcut o greșeală.
Dar ce se întâmpla dacă și dumneavoastră sunteți timid? Și exista șanse de 50% să fiți. Se pare că 50% din adulți sunt timizi. Pentru a vă ajuta copilul în acest caz, începeți prin a modela lucruri mici la dumneavoastră, cum ar fi să deschideți uși pentru diferite persoane când mergeți la magazine sau la restaurant. Practicați galanteria și asertivitatea în fața copilului, intrebând într-un magazin unde se găsesc anumite produse, de exemplu. Faceți un efort în a practica aptitudinile sociale cu copilul acasă. Invațând cum să dați mâna, introducerea și modul de a conversa cu copilul vă va ajuta și pe dumneavoastră.
Trebuie să învățați copilul să facă față supărărilor din viață nu să-i faceți să se simtă mai bine. Desigur vreți să-i ajutați să se simtă mai bine când plâng. Ce părinte vrea să-și vadă copilul suferind? Cu cât dați mai multă atenție copilului în comportamentul lor cu atât ei vor înțelege că sunt răsplătiți pentru asta.
Ce puteți face? Evaluați efectele împărtășirii emoțiilor copilului pentru a vedea daca ajutați sau daca îl suparăți mai tare:
- căutați oportunități să răsplătiți eforturile copilului de a copia alte persoane indiferent cât sunt de mici
- evitați să dădăciți copilul la fiecare mică supărare
- fiți alaturi de copil când problema care l-a supărat este îndeajuns de importantă
- sugerați soluții și răsplătiți copilul pentru implementarea acestora, chiar dacă eforturile lor nu au succes
- încurajați copilul să caute propriile soluții la probleme și recunoașteți capacitatea lor
- lăsați-l să se descurce singur în unele probleme, nu interveniți decât când este necesar
- învățați metode de a controla stresul încă de la vârste fragede.
Sursă: la-psiholog.ro
https://www.la-psiholog.ro/info/sfaturi-pentru-parintii-cu-copii-timizi