Cum le ajută socializarea online și ce efecte negative pot apărea în viața lor din această cauză? Când și cum începe dependența de Facebook? Cât de utile sunt grupurile de pe Facebook, cât rău poate provoca un comentariu jignitor și cât bine îi fac o încurajare sau un LIKE unei proaspete mame? Acestea sunt câteva dintre întrebările cărora am încercat să le găsesc răspuns prin acest studiu.
Inspirată de propria experiență de mamă, psiholog și utilizatoare de Facebook, am cercetat în amănunt efectele Facebook-ului în rândul proapetelor mame pentru lucrarea de licență în psihologie, în 2016. Cercetarea se bazează pe răspunsurile și mărturiile a 1.147 de mămici, cărora le mulțumesc pentru disponibilitatea de a răspunde chestionarelor.
Puse în faţa unor noi activități, cele mai multe de rutină şi în intimitatea propriei case, proaspetele mame ajung să simtă acut singurătatea. Obişnuite cu o viaţă socială mai bogată, cu mai mulţi parteneri de discuţii și cu preocupări diverse, ele realizează, curând după naștere, că trebuie să găsească soluţii pentru a-şi diversifica programul. Iar Facebook este o soluţie facilă, la îndemână, disponibilă inclusiv atunci când alăptezi sau adormi copilul. Mai mult, acoperă o nevoie foarte mare de informare a proaspetelor mame, de multe ori slab instruite și puțin pregătite pentru noua postură.
În urmă cu câteva generaţii, tinerele fete erau inițiate în creșterea copilului de bătrânele satului, de moașe ori de propriile mame, bunici, mătuși sau surori mai mari. Acum, aceste personaje fie au dispărut din peisaj, fie sunt la distanță și în general indisponibile.
Aşa se face că, după ce nasc, femeile petrec mai mult timp conectate la Facebook. Mai exact, potrivit răspunsurilor obținute la studiul acesta, două treimi dintre mămici stau logate cel puțin o oră pe zi. Chiar și cele care înainte se conectau o dată la câteva zile, ajung să își verifice cel puțin o dată pe zi profilul de Facebook. Accesul se face în proporție covârșitoare de pe telefon – 92,9%. Vestea bună este că, după ce se reîntorc la muncă la finalul concediului de creștere a copilului, își reglează consumul de Facebook. Mai exact, aproape jumătate dintre mamele care revin la serviciu spun că stau mai puțin pe Facebook.
Nevoia mămicilor de socializare și informare reiese și din faptul că peste 95% dintre participantele la studiu fac parte din grupuri dedicate creșterii copilului. Peste 50% dintre ele consideră că informațiile de pe Facebook sunt utile în mare și foarte mare măsură. Un procent de 7% dintre ele spun că Facebook-ul este principala sursă de informare, în vreme ce jumătate recunosc că nu și-ar schimba niciodată o părere pe baza sfaturilor primite pe rețeaua de socializare, această concluzie conducând la ideea că, în cea mai mare parte, mamele caută în principal socializarea și divertismentul pe care le oferă rețeaua de socializare, și mai puțin informarea.
Concluzia este susținută și de răspusurile la întrebarea despre sursele de informare despre creșterea copilului: Facebook-ul, deși le ocupă peste 1-2 ore pe zi celor mai multe dintre mămici, se află pe locul 6 topul surselor de informare.
Așadar, un aspect pozitiv al consumului de Facebook indicat de mame a fost cel legat de “tratarea” singurității. La întrebarea “În ce măsură v-a ajutat Facebook să evitaţi izolarea socială după naştere?”, aproape jumătate dintre mămici au spus în mare și foarte mare măsură. Pentru ele, Facebook a constituit o sursă de a-și face noi prieteni, pornind tocmai de la discuțiile pe teme legate de maternitate și îngrijirea copiilor.
Medicii rămân principalele surse de informare legate de îngrijirea copilului mic pentru mamele din România, peste 80% din mamele participante la acest studiu alegându-i drept una din cele 5 surse principale de informare în acest sens (vezi figura de mai jos). Pe locul 2 în clasament, la extrem de mică distanţă, se află instinctul de mamă, iar apoi site-urile de specialitate.
Principalele surse de informare în legătură cu creşterea şi îngrijirea copilului
Referitor la domeniile în care au obţinut cele mai utile informaţii de pe Facebook, mamele au selectat în cea mai mare proporţie Hranire şi diversificare, Alăptarea şi Baby-wearing (fiecare mamă a putut alege 5 domenii de interes)
Domenii în care consideră că au obţinut cele mai utile informaţii pe Facebook
Grupurile/comunitățile tematice de discuţii/informare de pe Facebook sunt o realitate printre proaspetele mămici din România. Dintre participantele la acest studiu, 95,7 % sunt membre a cel puţin unui astfel de grup, iar aproximativ o treime din total sunt în peste 5 comunităţi online de acest tip. Ar fi de menţionat aici că rezultatele la această întrebare pot fi influenţate de faptul că o parte dintre participantele la studiu au fost selectate prin intermediul unor invitaţii la a completa chestionarul, invitații postate pe astfel de grupuri.
Cele mai multe membre au descoperit aceste grupuri cu ajutorul prietenilor (71%), fie prin recomandări directe, prin postări ori după ce au fost invitate de diverse cunoştinţe să se alăture anumitor comunităţi online. De asemenea, un sfert dintre participantele la cercetare au aflat de existența anumitor grupuri de discuții prin intermediul motorului de căutare Google, în timp ce se informau despre probleme concrete. Concursurile sau reclamele au adus numai 1,2% dintre membri.
În privința utilității acestor grupuri, aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate au răspuns în mare sau în foarte mare măsură. Cealaltă jumătate consideră fie că le ajută în mică măsură (34,5%), fie în foarte mică măsură (10,9%). Un procent foarte scăzut, de 2%, nu le văd deloc utilitatea.
La această întrebare, jumătate dintre mame au răspuns că urmăresc discuțiile, însă foarte rar își schimbă părerile pe baza unor dezbateri pe Facebook. În același timp, o treime spun că urmăresc anumite subiecte de discuție pentru a se informa și a vedea dacă fac lucruri greșit, iar 7,3% spun că, în multe cazuri, Facebook-ul este singura sursă de informare.
Și următoarea întrebare face apel la o evaluare subiectivă, respectiv cea a influenței comentariilor altor persoane legate de creșterea copilului. Aproape jumătate dintre participantele la studiu s-au simțit încurajate de părerile altora, iar peste 40% spun că acele comentarii le sunt indiferente. De asemenea, 5% dintre mame s-au simțit jignite, descurajate sau criticate de comentariile altor persoane.
Efectele consumului de Facebook asupra psihicului mămicilor reies din întrebarea legată de influența pe care o au asupra lor diverse comentarii. În proporții aproximativ egale, participantele la studiu spun că se simt fie încurajate, fie le sunt indiferente părerile altora. Una din 10 mame se simte însă descurajată, frustrată, dezamăgită ori șocată de ce spun celelalte membre ale comunităților online.
În cazul a circa jumătate din mamele care au răspuns la chestionar s-a întâmplat rar ca starea lor de îngrijorare să fie agravată după ce au consultat diverse forumuri de discuții de pe Facebook. În schimb, comentariile de pe aceeaşi reţea de socializare au efecte mai evidente în sensul reducerii îngrijorării. De asemenea, pentru o treime dintre femeile care cred că au fost depresive după naștere, Facebook-ul a avut efecte pozitive.
În ciuda opiniei generale ca mamele postează foarte des fotografii cu copiii lor și sunt foarte vocale pe Facebook, studiul de față le conturează un profil mai degrabă invizibil, ele preferând să reacționeze la dezbaterile provocate de alții decât să inițieze discuții. Nu este prima dată când un studiu contrazice această părere generală.
În schimb, proaspetele mame care consideră că petrec prea mult timp conectate pe Facebook se simt vinovate față de copii. De altfel, vinovăţia faţă de copil a reieșit din mai multe surse ca fiind principala problemă pe care o simt acut mamele care stau conectate pe rețeaua socială.
Una dintre problemele care le macină pe cele mai multe dintre mame este cea legată de afectarea relației cu copilul și sentimentul de vinovăție pe care ele îl au atunci când, în loc să facă activități cu cel mic, urmăresc diverse postări pe Facebook. Nu mai puțin de două treimi din mame au trăit sentimente de vinovăție față de copil pentru faptul că stau pe Facebook – peste 40% spun că au avut astfel de sentimente uneori, des sau chiar de mai multe ori pe zi, și un procent asemănător consideră că relația cu copilul poate fi afectată de accesarea rețelei de socializare.
Un alt aspect psihologic important este legat de dependența de rețeaua socială, calculată în acest studiu în baza scalei Bergen (puteți consulta testul în varianta originală AICI http://smaddiction.web.unc.edu/bergen-facebook-addiction-scale/).
În urma calculelor, 7,84% dintre participantele la studiu sunt dependente într-un grad mai mic sau mai mare de Facebook, iar de aici decurg o mulțime de alte probleme legate de neliniștea pe care o simt când nu reușesc să se conecteze, afectarea activităților de zi cu zi, prezența și implicarea în activități cu copilul.
Pentru circa o treime dintre mamele care au simţit stări asemănătoare depresiei după naştere, Facebook a avut o influenţă pozitivă şi numai 3% au simțit efecte negative. Celelalte două treimi fie nu pot evalua, fie nu au simţit nicio influenţă asupra stării depresive.
Întrucât jumătate dintre femei au spus că nu au avut depresie, alegând această variantă de răspuns, putem aprecia că cealaltă jumătate dintre repondente, care au ales alte variante de răspuns, a experimentat, după naştere, diverse stări asemănătoare depresiei, melancolie, baby blues. În acest caz, procentele reale referitoare la influnţa Facebook-ului asupra depresiei sunt de fapt duble: aproximativ 30% dintre mamele care au simţit stări asemănătoare depresiei după naştere au simţit că Facebook le-a influenţat în sens pozitiv, aproximativ 3% au simțit efecte negative, alte 30% nu pot evalua si aproximativ 35% nu au simțit nicio influență.
(Psiholog Cătălina David)
Sursă: Catalin David Psiholog
